Despre noi

Suprafata: 4574 ha

Intravilan: 314,15 ha

Extravilan: 4259,85 ha

Populatie: 2812

Gospodarii: 1283

Nr. locuinte: 1283

Nr. gradinite: 5

Nr. scoli: 5

Numele localitatilor aflate in administratie:

Teleşti, Şomăneşti, Buduhala

Asezarea geografica:

Comuna Telești este situată în partea central-vestică a județului Gorj. Are ca vecinătăți:
- la nord comuna Peștișani;
- la est comuna Bălești;
- la vest comuna Câlnic;
- la sud orașul Rovinari.
Ca relief, teritoriul comunei Telești se găsește într-o depresiune colinară cu dealuri de mică înălțime, care fac parte din ulucul depresionar Câlnic-Ceauru-Târgu Jiu.
Satele comunei așezate pe terasele Bistriței sunt sate de tip linear, cu excepția satului Telești, care are un sistem de două străzi paralele. Așezarea satelor pe terase, într-o depresiune adapostită a asigurat condiții bune dezvoltării localităților din comună.

Activitati specifice zonei:

Agricultură

Activitati economice principale:

Agricultură

Obiective turistice:

Biserica "Sfântul Nicolae", atestată documentar din 1747 cu pictură 1749 - Monument istoric

Evenimente locale:

"Sfântul Gheorghe" - tradiții Teleștene - 23 aprilie
Bâlci anual Șomănești

Facilitati oferite investitorilor:

Infrastructură

Căi de acees
14 km până la Municipiul Târgu Jiu
Alimentare cu apă
Drum național 67

Actuala formațiune administrativ teritorială - comuna Telești - este rezultatul unor măsuri administrative luate dupa anul 1950, a creșterii continue a numărului de locuitori și a dezvoltării economice.

Scurt istoric

              Din punct de vedere al vechimii statelor ce formeaza comuna Telesti, putem spune ca dupa unele date, satul Telești figurează intr-un document din 25 iulie 1483 de la Vodă Călugaru prin care întărea lui Manea și altora stăpânirea. 

            În anul 1542, iulie 13, Radu Voda Paesie confirma lui dan Ceacai cu fii sai si surorii sale Stanca stapanirea peste partile de mosie din Farcasesti si Telesti.
Telești sunt mentionati in multe documente din sec. XVII-XVIII, in unele se vorbeste de Telesti de sus si Telesti de jos.
           Satul Șomanesti este mentionat intr-un act din 13 februarie 1599 referitor la Manastirea Tismana, printre martori se afla si Draghici Postelnicu din Șomanești.
          Satul Buduhala este mentionat in Cartografia Obsteasca a Tarii Romanesti din 1931, ca fiind pe mosia lui Scarlat Caribatache, Ionita Balacescu si Dinca Balacescu, la aceasta data avea 52 familii.
         Până in anul 1864 impartirea administrativ-teritoriala a tarii era pe judete si sate. Potrivit legii comunale din 1864 s-au creat comunele care cuprindeau satele si catunele.
         Înainte de 1950 pe tritoriul actualei comune au existat comuna Telesti, formata din satele Telesti si Telesti Mosneni si comuna Somanesti formata din satul Somanesti cu catunele Valea Serpilor si Cremenea, satele Telesti Birnici si Buduhala cu catunul Rudarie.
        În 1956 comunele Telesti si Somanesti au fost unite formand comuna Telesti care a primit jumatatea de nord a satului Virt de la fosta comuna Balacesti.In prezent, comuna Telesti este formata din 3 sate, si anume: telesti, Somanesti si Budahala si are aproximativ 3000 locuitori.                  Teritoriul administrativ se intinde pe o suprafata de 4474 ha si este situat in partea central-vestica a judetului Gorj. Are ca vecinatati:
- la nord, comuna pestisani;
- la est, comuna Balesti;
- la vest, comunele Godinesti si Cilnic;
- la sud, orasul Rovinari.
          Ca relief, teritoril comunei Telesti se gaseste intr-o depresiune colinara cu dealuri de mica inaltime, care fac parte din ulucul depresionar intracolinar Cilnic - Ceauru - Tg. Jiu.
          Satele comunei asezate pe terasele Bistritei sunt sate de tip linear, cu exceptia satului Telesti, care are un sistem de doua strazi paralele. Asezarea satelor pe terase, intr-o depresiune adapostita a asigurat conditii bune dezvoltarii localitatilor din comuna.
         Valea Bistritei constituie un larg culoar depresionar, ce face legatura intre ulucul depresionar intracolinar si cel subcarpatic. Extensiunea teraselor si largimea mare a albiei individualizeaza aceasta vale ca o subunitate aparte.
          Terasele Bistritei, desfasurate in special pe dreapta se situeaza la altitudini diserite ce variaza ca urmare a deformarilor tectonice pe care le-au suferit.
          Astfel, pe teritoriul comunei Telesti, relieful coboara in trepte, de la nord spre sud, deschizandu-se ca un evantai pana la lunca Somanestilor unde, la nordul satului se inalta dealul Somanestilor, cu creste destul de proeminente.
         Valea Icazna constituie limita sudica a depresiunii Telesti, de aici panta urcand lin spre Dealul Mare ce constituie interfluviul intre Tismana si Bistrita masurand 2.5 km de la nord la sud si 3 km de la est la vest si avand o altitudine absoluta de 260 m.
        Versantii sudici ai dealurilor Sporesti si Bradiceni (375 m) sunt mai domoli fiind terasati pe mari suprafete si avand pante mai mici.
        În partea de est depresiunea se continua cu zona Ceauru. Satul Telesti asezat pe terasele din dreapta vaii Bistrita, cu o inclinare generala nord - sud, a Bistritei, care se afla la cota inferioara fata de sat cu cca. 15 m.
        Satul Șomanești, asezat in zona de contact a luncii cu dealul Somanesti, este un sat linear cu conditii de dezvoltare deoarece nici dealul care se ridica in partea sudica si nici cursul de apa, in prezent regularizat, nu au ridicat obstacole cu privire la dezvoltarea vetrei satului. Între Telesti si Somanesti, pârăul Bistrita isi desfasoara o lunca larga pe care meandreaza cateva vai cu curs temporar, cunoscuta sub numele de Lunca Somanesti.
        Satul Buduhala situat pe valea Bistritei, in lunca Joasa a acesteia, cunoscuta sub numele de Lunca Buduhala este strabatuta de valea Vineata padurii care conflueaza la sudul satului cu valea Vineata Satului.
        Cele doua văi au un curs temporar ce meandreaza in lunca Buduhalei si produc inmlastinari la viiturile mari (cu o afectare superficiala a vetrei satului in partea sa nordica)
        Din punct de vedere geologic zona apartine formatiunilor pliocene si cuaternare. In aceste formatiuni se gasesc cantonate zacaminte de lignit, insa pe teritoriul comunei sunt in cantitati mici si neexploatate, dar apar puternic in zonele limitrofe comunei.